Colectie de povestiri inspirate din realitatea de zi-cu-zi

31 dec. 2009

Pilda

Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptand la usa.
- Tati, pot sa te intreb ceva?
- Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul.
- Tati, cati bani castigi pe ora?
- Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri, spuse omul nervos!
- Doar vreau sa stiu...Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?
- Daca trebuie sa stii, castig 50$ pe ora.
- Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat. Tati, imi imprumuti te rog 25$?
Tatal s-a infuriat, "Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii"... Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa. Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani...
Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca: Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des. Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o...
- Dormi? a intrebat...
- Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.
- M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 25$.
Micutul a sarit, zambind. - Multumesc tati, a replicat, aproape strigand! Dupa aceea a scos un pumn de bani. Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou. Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.
- De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a intrebat tatal. - Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul...
- Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine. Vreau sa mananc cu tine...
Tatal a fost distrus. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte!
Este doar o reamintire pentru toti cei ce lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, cei apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim castigul pe ora de munca, din timpul nostru, cu cineva pe care iubim. Imediat dupa ziua in care trecem spre o fericita amintire, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore. Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietilor lor.

2 comentarii:

  1. Impresionant! asta trebuie sa ne dea tuturor de gândit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da...ani trec si timpul nu-l putem derula înnapoi...decât în gând!

    RăspundețiȘtergere